...si depasirea limitelor.

„Cu cât zbori mai sus, cu atât vezi mai departe”.


Cartea lui Bach este, daca vreti, povestea noastra, a fiecaruia dintre noi, o carte care vorbeste despre aspiratii, despre esecuri, despre curaj.
Povestea unui pescarus care refuza sa creada ca a fost creat doar pentru a-si cauta hrana , care nu poate trai asa doar pentru ca asta fac toti ceilalti si care aspira spre cunoastere, cunoasterea zborului..poate fi povestea noastra, a unui Jonathan care traieste in fiecare dintre noi. Se spune ca este, dupa "Micul Print", cea mai citita parabola moderna. Este, din punctul meu de vedere, o carte pe care copiii ar trebui s-o citeasca parintilor pentru a le reaminti visele si ambitiile de alta data, pentru ca lupta pentru cucerirea implinirii spirituale nu ar trebui sa inceteze niciodata. O carte despre cum sa ne gasim calea si cum sa o crestem , cum sa fim, cum sa traim sau cum sa murim pentru ca “zborul inseamna mult mai mult decit sa dai din aripi de colo-colo. asta poate sa faca si un tintar!”


O carte despre a vorbit Noua Acropola intr-o conferinta deschisa publicului larg, una care nu a promovat cartea ci ideile acesteia.

"Plictiseala intervine atunci cand nu mai gasesti nici un sens in ceea ce faci" 


Pescăruşul Jonathan Livingston e o mişcătoare şi delicată parabolă despre bunătate, dragoste, frumos şi solidaritate. Simplitatea şi poezia ei explică imensul succes al unei cărţi care a făcut epocă şi continuă să fascineze.